• Adresa :Sos.Viilor,Nr92,Bloc4,Scara8,Ap4,Parter
  • Email :psihologulajuta@gmail.com
  • Telefon : 0762639680
/ Blog
Acasă » 2015 » Septembrie » 4 » CUM SĂ ÎMI AJUT COPILUL SĂ AIBĂ ÎNCREDERE ÎN FORȚELE PROPRII?
20.47
CUM SĂ ÎMI AJUT COPILUL SĂ AIBĂ ÎNCREDERE ÎN FORȚELE PROPRII?

            În momentul în care devii părinte este necesar să depui eforturi de adaptare susținute și permanente.

            Încrederea în sine se dezvoltă încă din primele zile de viață. Ulterior, se construiește progresiv, pe parcursul copilăriei și adolescenței. Copilul este dependent absolut față de părinții săi. La rândul lor, părinții sunt profund angajați față de propriul copil.

            Familia are un rol protector, însă este necesar să își și încurajeze copilul să fie independent, să acționeze în mod adaptat. În sânul familiei, copilul va deveni el însuși, își va constru personalitatea, pentru ca într-un final să se emancipeze. Tot în cadrul familiei va învăța ce este bine și ce este rău, ce i se tolerează și ce i se interzice.

            Învățându-ne copiii care sunt limitele propriei libertăți, aceștia își dezvoltă conștiința morală și își descoperă valoarea.

            În momentul în care copilul se confruntă cu o problemă, trebuie să îl ajutăm să o depășească, încurajându-l. Dacă îl sprijinim pentru că îl considerăm o persoană prea vulnerabilă,fiind hiperprotectivi, există riscul să devină temător, gata să fugă când intervine cea mai mică dificultate și va considera că părinții vor fi mereu acolo pentru a interveni . La polul opus, dacă nu îi suntem deloc alături când întâmpină dificultăți, lăsându-l într-un mediu pe care nu-l poate stăpâni, copilul se va simți abandonat, nesigur, lipsindu-i increderea în propria persoană.

            Te întrebi cum să îl ajuți să aibă încredere în propria persoană?

  1. Oferă-i iubire, atenție, tandrețe  și înțelegere. Însă ai grijă să nu îl sufoci!
  2. Nu îl respinge dacă vine să își ofere gesturi de dragoste, chiar dacă esti ocupat sau ai o stare proastă de dispoziție. Altfel, îi dai de înțeles că te deranjează, că nu este dorit.
  3. Oferă-i îndrumarea de care are nevoie, impunându-i limite și reguli de conduită, pentru a putea să se adapteze la mediul social.
  4. Recunoaște-i valoarea!Încurajează-l, laudă-l dă-i sentimentul că te interesează ce îi place. În măsura în care poți, oferă-i posibilitatea să întreprindă activitățile care îi fac plăcere și care îi vor îmbogăți domeniul realizărilor. În momentul în care este nesigur spune-i :”Vei reuși!”, ”Știu că poți. Am încredere în tine”, ”Spune că poți și vei putea!”, ”Ești pregătit să o faci singur!”, ”O să te descurci foarte bine!”
  5. Oferă-i libertatea de care are nevoie pentru a se dezvolta!Lăsați-l să facă alegeri, să descopere, să creeze, să își satisfacă curiozitățile, să gândească. Lasă-l să progreseze în ritmul lui propriu. Evită să îi adresezi fraze de genul ”Ești mult prea mic!”, ”Nu vei reuși niciodată!”, ”Înțelege că nu te poți descurca singur”. Copilul va înțelege că lumea este periculoasă, se va închide în propria persoană și va evita situațiile care îl pun în dificultate.
  6. Dă-i copilului responsabilități! Consideră-l capabil, fără să acționezi în locul lui. El va fi mândru când se va îmbrăca și  încălța singur, când își va tăia carnea, când o va ajuta pe mama să pregătească masa, când se va spăla singur. Normal că va fi nevoie să ții cont de vârsta copilului. Un copil de 2-3 anișori nu va fi capabil să își facă curat în cameră, dar îi vei putea propune să participe, să te ajute, fâcând totul să pară o joacă distractivă
  7. Fă-ți timp să îl asculți activ!Încearcă să îl înțelegi, să pătrunzi în universul lui. În momentul în care îți face confidențe, nu te grăbi cu sfaturile sau cu morala. Lasă-l întâi să se exprime. De multe ori, doar simplul fapt că a vorbit, îl va ușura.
  8. Vorbește cu copilul tău încă de când se află în burtică! Încă de la naștere spune-i câtă bucurie a adus în viața voastră.Găsește timp pentru a discuta cu el și pentru a-i împărtăși anumite experiențe de-ale tale. Totuși, nu îl face părtaș la orice experiență neplăcută de-a ta, la problemele și neliniștile tale de adult. Îi poți mărturisi că ești trist, fără a-i da detalii (”Mami este puțin supărată. Îmi va trece, nu îți face griji.”, ”Tati are o problemă la muncă și mă gândesc cum să o rezolv.” etc) , deoarece altfel riscă să se simtă responsabil pentru asta.

 

 

 

SURSA: Marrie Haddou, ”Cum să-ți întărești încrederea în tine.”, Ed. Trei

Vizualizări: 3050 | Adăugat de: iCxtream | Rating: 5.0/2
Total comentarii : 0
avatar