Invatati-l pe copilul dumneavoastra ca in interiorul lui exista atat lumina, cat si intuneric, atat bine, cat si rau. El este un tot, format din calitati si defecte deopotriva. Insa, este unic  pe pamant, nimeni nu mai este la fel ca el. 

Este de dorit sa inteleaga ca o actiune rautacioasa, o fapta obraznica, o vorba urata nu il incadreaza in categoria copiilor rai. Este necesar sa accepte ca in interiorul lui exista un monstrulet care iese uneori la suprafata, in anumite momente de tensiune, de suparare. Acest monstrulet, daca este inteles si acceptat ca facand parte din noi, ne poate chiar ajuta in anumite situatii

Încă de la la începutul lumii, copiii si adolescenții au fost victime și martori ai războaielor. Confesiunile acestora au fost extrem de rar consemnate, însă suferințele trăite de către aceștia au avut loc încă din Antichitate și Evul Mediul, prin intermediul crudiadelor copiilor și războaielor sfinte, pânâ in contemporaneitate.  Conflictele actuale din Siria, Libia și din multe alte țări, din nefericire, reprezinăto o dovadă a perpetuării acestor conflicte. Secolul trecut, respectiv secolul XX ,s-a dorit a fi ”secolul copilului”, țintind a fi o perioadă cu cât mai puține conflicte armate.

”Încrederea în sine este un atu indispensabil în raport cu încercările, cu provocările cotidiene din sânul unei societăți care-i privilegiază pe luptători și pe câștigători. Lumea actuală ne expune la dificultăți sporite. Trebuie să găsim în noi înșine destulă siguranță pentru a lupta și a nu capitula, în mijlocul competiției pe viață și pe moarte, șomajului, sidei și violenței. 

Este important de remarcat faptul că , în momentul în care intervine divorțul și sunt implicați copiii, aceștia pot suferi atât din punct de vedere emoțional, dar și din punct de vedere al sexualității. Astfel, dacă despărțirea se petrece în plină perioadă oedipiană , copilul poate trăi acest eveniment ca pe o decepție în dragoste( mama nu părăsește doar soțul , ci și băiatul și invers, tatăl nu părăsește doar soția, ci și fetița). 

       În ceea ce privește succesul școlar, lectura este esențială. Copilul nu poate învăța dacă nu știe să citească. Astfel, este indicat să îl familiarizați pe cel mic cu materialele scrise, fiindcă  un copil care este pregătit pentru a citi , va învăţa mult mai ușor şi mai rapid decât acela care nu a fost confruntat până să ajungă la şcoală cu nici un material scris. Unii părinți doresc să îl învețe pe copil să citească înainte de a începe școala. Este în regulă, atâta timp cât copilul își dorește. Altfel, nu îl forțați dacă nu e pregătit, deoarece riscați să creați dezgust faţă de citit. La polul opus, pot exista copii care sunt fascinați de lectură și doresc să învețe din proprie inițiativă.

     Bebeluşul utilizează limbajul trupului pentru a-și exprima sentimentele sau pentru a arăta ce îi place sau ce dorește, pentru a spune da sau nu, pentru a transmite că este obosit, că îi este foame sau că îi este frig; pe scurt, pentru a transmite ce îi trece prin căpşor. Astfel, copilul, fără să pronunţe nici măcar un cuvânt, reuşeşte să spună ce vrea sau ce rezultate aşteaptă. 

     Înainte de vârsta de șase luni copilul nu pare afectat de faptul că este separat de părinții săi, însă după această vârstă copilul poate prezenta diverse simptome specifice suferinței: plânge, nu vrea să mânânce, aruncă jucăriile etc. Ataşamentul brusc, care se instalează în primele zile după naştere între părinţi şi nou-născut poartă denumirea de bonding (în limba engleză termenul ”bond” înseamnă “legătură”). Astfel, atașamentul dintre copil și părinți apare complet în jurul vârstei de șase luni. Acesta se dezvoltă treptat, prin intermediul procesului de interacțiune cu părinții.  

     Norman Vincent Peale descrie cazul unui bărbat de 52 de ani, care i-a spus că este “terminat”şi i-a mărturisit că agoniseala lui de o viaţa se dusese pe apa sâmbetei. Dialogul dintre cei doi a fost următorul:

     Părinții, profesorii și terapeuții subliniază faptul că basmele ne oferă o excelentă modalitate de a accede la viața emoțioanală a copiilor. Sunt prezentate mai jos câteva sugestii de întrebuințare a basmelor.

    ”Albă ca zăpada” este povestea care pune în centru vanitatea. Atât regina, cât și Albă ca-zăpada prezintă tendințe spre vanitate.

     Călătoriile au fost mereu un motiv de bucurie pentru membrii unei familii și în special pentru cei mici. Însă a călători cu un copil poate fi o adevărată provocare în sine, mai ales când este vorba de un copil cu nevoi speciale, respectiv cu autism. Cuvintele cheie ale unei astfel de ”aventuri” sunt: planificare și organizare.